Contemplând îndelung o urare

77/55

Nu pot să cred, că uităm de această dată importantă – 1 Ianuarie, zi a începutului Noului An, zi în care s-a născut OMUL INIȚIATIVELOR în viața dascălilor din întreaga țară!

Dumnezeu m-a adus în școala în care E. G. era un dascăl cu renume. Câte calități am putut descoperi în această făptură? Inteligența, spontaneitatea, corectitudinea, iubirea pentru copii și colegi, respectul pentru om, loialitatea, dăruirea de sine... o chintesență prin care încerc să definesc profesorul aflat în apogeul meseriei.

Lecțiile dnei erau, fiecare dintre ele, indiferent de disciplina, modele pentru toți cei ce doreau să învețe sau să se perfecționeze în profesie. Orele de muzică deveneau altare în care vioara magică făcea să tresalte micile inimioare ale elevilor iubitei și respectabilei mele prietene.

Punctul culminant al definirii personalității sale a fost momentul revoltei profesorilor din școala noastră și apoi, din întreaga țară. În fruntea protestatarilor, a transformat Școala Nr. 7 din București  în spațiul care urma să adune forțele pentru obținerea titularizării profesorilor din țara întreagă. Așa a fost E. G. Cu forța verbului, cu inteligența-i sclipitoare a reușit să obțină pâinea meritată de toți suplinitorii țării.

Apoi parcursul ei a condus-o către funcții binemeritate în învățământul românesc.

In perioada concediului final, s-a dedicat scrisului, exprimându-și fenomenal trăirile.

Mi-am permis o scurtă retrospectivă asupra unei vieți complexe, înainte de a-i adresa prețioasei noastre colege, tradiționalul „#La mulți ani”, odată cu urările mele de sănătate, de belșug, de succese, de mulțumire pentru ce a reprezentat pentru școală și profesorii țării!

Te iubesc, te respect și te admir, draga mea, E. G. și te rog să mă ierți, dacă nu am reușit să-ți conturez portretul tău onorabil!

Reține: tu ești omul pâinii pentru mulți dintre cei „ținuți” #suplinitori în mod intenționat!

Elisabeta Vulpe